Duncan iar a dat de bucluc cu creioanele lui colorate. Abia le împăcase pe cele plecate de acasă, când se trezește cu unteanc de cărţi poștale. De la cine să fie oare, dacă nu de la celelalte creioane ale lui, rătăcite cine știe pe unde? Pierdute în pivniţă, uitate la soare, ronţăite de câine ori aterizate fix lângă un șoseţic-murdăric, creioanele îi scriu băieţelului în speranţa că le va salva. Cum va face Duncan să le aducă înapoi