In aceasta autobiografie atipica, scrisa la doua minti, vocea autorului si cea a povestitorului se contopesc, autorul isi instaleaza centrul de comanda in mintea si in sufletul povestitorului si incepe sa transmita, sa interpreteze, sa psihanalizeze la persoana I. (…) Prea multe drame raman inchise intre peretii unei case, incuiate in mintile unor protagonisti fara voie, ravasind iremediabil vieti, destine, creand miscari tectonice cu efecte resimtite generational... Reta, fetita strigata, in copilarie, cu un diminutiv de natura limiteze si mai mult personalitatea, a inceput sa fie strigata Marga, atunci cand a devenit o femeie independenta, care si-a luat in maini fraiele propriului sau destin. In aceasta carte, semneaza Margareta, artista asumandu-si cu demnitate toate fragmentele din puzzei-ul vietii sale. - Aurora Martin