vândut de litera.ro
Setul Biografii conÈ›ine 6 cărÈ›i: • BENITO MUSSOLINI de Fortunato MinnitiPână în 1938, Mussolini a fost un personaj de primă mărime pe scena politică È™i în presa internaÅ£ională. După Pactul de la München a apărut în ochii lumii ca salvator al păcii, singurul în stare a-l Å£ine în frâu pe Hitler. DeÈ™i a călcat în picioare democraÅ£ia pentru a da o nouă ordine poporului italian, Mussolini le-a părut charismatic nu doar multor italieni, ci È™i unor oameni de stat liberal-deÂmocraÅ£i precum Churchill ÅŸi Roosevelt ÅŸi, mai înaintea lor, bolÅŸevicului Lenin, cel care i-ar fi acuzat pe comuniÅŸtii italieni că au lăsat să le scape singurul socialist capabil să realizeze cu adevărat revoluÅ£ia. Mare interpret al artei de a poza, Mussolini a vrut – È™i a reuÈ™it – să își construiască un mit. Prizonier al acestei imagini proiectate pentru a trece dincolo de propriul timp ÅŸi pentru a intra în marea istorie, mitul Ducelui a degenerat împreună cu charisma lui politică. Legile rasiale, insurecÅ£ia antiburÂgheză, războiul greÅŸit, insuficienÅ£a calităţilor de comandă, complexul de inferioritate în faÅ£a lui Hitler au dezvăluit, toate, eÅŸecul revoluÅ£iei fasciste È™i, în plus, au subliniat ÅŸi inadecvarea totalitarismului său. Astfel, când vântul istoriei a început să sufle cu intensitatea unei furtuni, omul care militarizase politica a căzut ca un dictator banal în urma unei lovituri de palat pe care o subevaluase politic.Cele 101 de fotografii alb-negru ce însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui care a fost cunoscut ca il Duce. • ADOLF HITLER de Hedwig GustoProbabil că doar Hristos se poate mândri cu un număr mai mare de biografii decât Hitler. ÃŽnsă Adolf Hitler are un avantaj incontestabil: arhive cu amintiri È™i documente pe care birocraÈ›ia celui de al Treilea Reich le-a adunat, iar AliaÈ›ii le-au pus la loc sigur, una dintre puÈ›inele moÈ™teniri în marea de moloz a Stunde Null, Ora Zero, din iunie 1945. Și totuÈ™i, istoria dictatorului încă suscită întrebarea care i-a îngrozit pe soldaÈ›ii americani când au deschis porÈ›ile la Auschwitz: cum s-a putut întâmpla? Nu este suficient să spunem că Hitler a încarnat latura aceea obscură care domină umanitatea de pe vremea lui Cain. La început, în zilele tragice din 1940, doar Anglia, deÈ™i îngenuncheată, apoi È™i Rusia È™i America au înÈ›eles că rămânea doar lupta până la ultima picătură de sânge împotriva omuleÈ›ului cu mustață: fiindcă întruchipa răul in istorie. Ce avea Hitler atât de deosebit încât să suscite atâta devotament față de rău? Sigur nu era doar un nebun, o marionetă în mâinile marii burghezii germane lacome de putere È™i de avere. El personifica acea ură antiburgheză È™i anticreÈ™tină care explică multe despre sângele vărsat de fascism È™i de comunism în secolul XX. Pentru generaÈ›iile de azi, crescute cu Star Wars, Hitler e un fel de Darth Vader, sinonim cu tirania, cu brutalitatea, cu cinismul.Cele 90 de fotografii alb-negru care însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui care a fost Führerul prin excelență. • STALIN de Elena DundovichCu excepÅ£ia lui Adolf Hitler, unui singur alt lider din secolul XX i s-a dat sumbrul privilegiu de a fi înfăţiÅŸat ca un demon, capabil prin forÅ£a lui luciferică să modeleze o întreagă perioadă istorică: Iosif Vissarionovici DjugaÈ™vili, zis Stalin. Nimic nu trebuie să i se treacă lui Stalin cu vederea, nici milioanele de morÅ£i supÅ£i în înspăimântătoarea maÅŸină a Gulagului, nici transformarea în sclavi nu doar a sovieticilor, ci È™i a popoarelor din estul Europei care au schimbat opresiunea nazistă cu cea comunistă, nici epurările antifasciÅŸtilor „nestaliniÅŸti“ care, totuÅŸi, se luptau în Spania împotriva franchismului, nici colaborarea activă cu Hitler din 1939 până în iunie 1941, în cadrul unui acord care prevedea împărÅ£irea unei bune părÅ£i a Europei ÅŸi lupta pe viaţă ÅŸi pe moarte împotriva democraÅ£iilor capitaliste, cu Marea Britanie în frunte. Nu poate fi trecută sub tăcere speciala înclinaÅ£ie paranoică spre a bănui pe toată lumea ÅŸi spre sindromul de trădare care a dat Terorii staliniste o caracteristică particulară, o trăsătură de neconfundat, aÈ™a cum ne-o arată unele mărturii terifiante ale celor care au văzut neagra tragedie È™i au putut povesti atmosfera lugubră de la Lubianka. Stalin a fost o întruchipare a răului în tentativa disperată de a salva presupusul „bine“ al comunismului.Cele 96 de fotografii alb-negru care însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui care a fost exact ceea ce îi spune porecla: Stalin – Omul de oÈ›el. • MAO ZEDONG de Enrico FardellaCând a ales comunismul, Mao Zedong a avut două mari intuiÅ£ii politice. ÃŽn primul rând, a înÅ£eles că RevoluÅ£ia Chineză ar fi fost posibilă numai dacă partidul ar fi reuÅŸit să mobilizeze masele de ţărani. Åži, în al doilea rând, a înÅ£eles că războiul împotriva Partidului NaÈ›ionalist cerea fanÂtezie, abilitate, flexibilitate, isteÅ£ime vicleană. Capodoperele lui au fost MarÅŸul cel Lung (12 000 de kilometri, 200 de confruntări armate, 80 000 de victime umane), micul stat comunist din Shaanxi ÅŸi marea mobilizare populară împotriva Gomindan între 1947 ÅŸi 1949. După proclamarea Republicii Populare Chineze pe 1 octombrie 1949, colectivizarea pământurilor deÅ£inute de ţărani a pus economia în genunchi ÅŸi a produs un fel de catastrofă umanitară. Politica aÅŸa-numită a celor „o sută de flori“, lansată de Mao pentru a obÅ£ine consensul intelectualilor, a pus în pericol puterea partidului ÅŸi a fost întreruptă dur. Marele Salt ÃŽnainte ÅŸi crearea Comunelor (organe centralizate de care depindeau activităţile agricole ÅŸi industriale a numeroase sate) au avut un eÅŸec răsunător. La sfârÅŸitul anilor 1950, pentru a-È™i recupera puterea pierdută, a avut ultiÂma „viziune“ È™i a declanÅŸat RevoluÅ£ia Culturală, act suprem de cinism politic (între cincisprezece È™i douăzeci de milioane de morÈ›i), dar ÅŸi de fantezie romantică.Cele 80 de fotografii alb-negru care însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui care a fost supranumit Marele Cârmaci. • ERNESTO CHE GUEVARA de Carlo Batà Irlandez pe linie paternă ÅŸi basc pe linie maternă, argentinianul Ernesto Guevara a fost cetățean de prim rang al Cubei. ÃŽn urma unui scurtcircuit mediatic, a devenit icoana miÅŸcării contestatare studenÅ£eÅŸti, simbolul unei generaÅ£ii fascinate de frumuseÅ£ea ÅŸi de curajul său, erou romantic ÅŸi martir creÅŸtin. Nu mai contează dacă era într-adevăr bun, un „sfânt laic“ cum fusese numit, sau dacă mâinile îi erau pline de sânge, consecinÅ£a inevitabilă a atâtor bătălii în care nu sufereau ÅŸi nu mureau doar „cei răi“. Era onest, simpatic, cult, exaltat, imposibil de Å£inut în frâu. ÃŽndrăzneÅ£ până la autodistrugere, nebun ÅŸi sinucigaÅŸ, generos, fără să-i pese de sine, el însuÅŸi primul îndrăgostit de legenda sa de erou, reprezenta inocenÅ£a celui care crede într-o lume mai bună ÅŸi hotărârea celui care are convingerea că poate conÂstrui această lume cu propriile mâini ÅŸi cu armele. Imaginea lui Guevara a funcÅ£ionat ambivalent: erou simbol al luptătorilor din gherila urbană, dar ÅŸi al adepÅ£ilor nonviolenÅ£ei, înarmaÅ£i doar cu chitare. Tată fugar a cinci copii, soÅ£ a două soÅ£ii aflat mereu departe, mare jucător de ÅŸah. Ignorant înrăit al naturii umane, spunea: „Tot ce există va fi împărÅ£it tuturor, nimeni nu va primi mai mult decât ceilalÅ£i“. Afectuos cu copiii, spunea: „Singurii privilegiaÅ£i în Cuba vor fi copiii“. Åži nu ÅŸi-a încălcat niciodată promisiunile, ÅŸi dansa tango, ÅŸi avea drept hobby fotografia.Cele 80 de fotografii alb-negru care însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui căruia i se spune, simplu È™i afectuos, Che. • JOHN FITZGERALD KENNEDY de Marilena GalaJohn Fitzgerald Kennedy a reprezentat un mit, dar È™i un exemplu pentru generaÈ›ia postbelică. MulÈ›i americani, dar È™i europeni îl adorau pe acest tânăr cu părul mare, frumos, aristocrat, puternic, curajos, realist, plin de energie, în stare să își respecte angajamentele È™i cuvântul dat. Avea patruzeci È™i trei de ani când a intrat în funcÈ›ie, dar amintea de entuziasmul unui tânăr de douăzeci. A fost cel mai tânăr preÈ™edinte american din istorie, primul născut în secolul XX, primul catolic, primul atât de aproape de europeni. Când a fost asasinat la Dallas, Texas, pe 22 noiembrie 1963, în circumstanÈ›e nici până astăzi pe deplin elucidate, la doar patruzeci È™i È™ase de ani, lumea a plâns – de furie, de dragoste, de frustrare. Focurile de armă trase de Oswald au ucis visuri ale americanilor, dat fiind că revoluÈ›ia pentru drepturile civile ajunsese la apogeu. Au fost mulÈ›i cei care l-au regretat pe Kennedy. Acest idealist ciudat își pusese în gând să schimbe viaÈ›a, istoria, lumea. Prin moartea lui, cum avea să spună istoricul Arthur M. Schlesinger, „am pierdut ceva vital, adică viziunea unei Americi ca republică umană, raÈ›ională, democrată, care colaborează cu celelalte state È™i instituÈ›ii internaÈ›ionale pentru a promova democraÈ›ia, drepturile omului, pacea“.Cele 80 de fotografii alb-negru care însoÈ›esc textul documentează în imagini sugestive epoca È™i viaÈ›a celui devenit mitul tuturor noilor generaÈ›ii – JFK.
PreÈ›:
Vânzător: Litera.ro
Brand: Litera