Ignorat aproape cu desăvârșire în Antichitate și în Evul Mediu, autorii care îi citează numele sunt extrem de rari. În schimb, întreaga Renaștere este străbătută de o înaltă prețuire a activității literare a lui Lucian, pe care umaniștii l-au imitat cu pasiune, simțindu-se apropiați de spiritul său și găsind în formulele literare promovate de el tipare excelente pentru propria lor activitate satirică. Reuchlin, Hutten și Erasmus se inspiră adesea din el, iar cel din urmă a fost poreclit „al II-lea Lucian”. În Anglia, opera lui Lucian a fost tradusă în limba latină de Thomas Morus, autorul Utopiei.