Orbitor isi intinde marginile inspre inauntru, sondand adancurile nesfarsite ale imaginatiei. Cartarescu pare sa se fi demarcat de toposurile literare sau culturale din prezent si, in loc sa incerce sa prinda laolalta fragmentele realitatii contemporane, se intoarce intr-un timp care nu a existat niciodata, un timp imaginar, cu genurile topite toate intr-unul singur, cu tipurile de rostire inca ingemanate, dinainte sa se sparga totul in bucati.-London Review of Books