vândut de edituratrei.ro
Când a constatat, pe baza identităţii structurale între simptomulnevrotic, pe de o parte, şi vis, act ratat, cuvânt de spirit,produse culturale, pe de altă parte, că între „normal şi„patologic există doar o deosebire de grad, şi nu una de natură,Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, capsihologie, este o psihologie a inconştientului.Spre deosebire de psihologia conştiinţei, care studiază fenomenelepsihice conştiente (sau accesibile în mod direct conştiinţei),psihologia inconştientului cercetează acele fenomene psihiceaccesibile conştiinţei doar indirect, prin intermediulinterpretării de tip psihanalitic. Descoperirea inconştientuluipsihic a revoluţionat nu numai psihologia, ci şi celelalte ştiinţeale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc.Dacă ar fi să formulez în puţine cuvinte şi într-un mod sugestivesenţa psihologiei inconştientului, aş spune că ea constă înideea că şi oamenii sănătoşi, nu numai nevroticii, auinconştient. Iar inconştientul oamenilor sănătoşi are aceleaşiconţinuturi ca şi inconştientul nevroticilor. Diferenţa e doar degrad.Vasile Dem. ZamfirescuOricât ar părea de surprinzător, psihanaliza nu este, aşa cumne-am obişnuit să o gândim, un domeniu nestructurat interior, ci unadevărat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice –psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia şipsihanaliza aplicată – se află în relaţii cronologice şilogice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapiapsihanalitică. Teoretizarea experienţei psihoterapeutice a condus laconstituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la bazapsihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au clăditmetapsihologia şi psihanaliza aplicată. Structura de rezistenţă aacestei clădiri multietajate o formează ideea de inconştient.– V.D.Z.Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jungmi-a prilejuit constatarea, surprinzătoare la prima vedere, căexistă mai multe tipuri de arhetipuri, dacă folosim drept criteriudefiniţia arhetipului cu care Jung operează de-a lungul întregiisale opere, şi anume de pattern of behaviour, de forţă interioarăde ordinul instinctului, cu valenţe spirituale. Arhetipurile carecorespund acestei definiţii şi pe care le-am numit tipice descriuîntr-adevăr o experienţă a speciei transmisă ereditar. Dincategoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipulpatern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaşterii,comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipularhetipului germanilor (Wotan), cristalizare şi transmitere a uneiexperienţe colective de ordin general, nu universal.– V.D.ZCUPRINSCuvânt înainte la ediţia a patraCuvânt înainte la ediţia a douaCuvânt înainteI. CE ESTE PSIHANALIZA?1. O disciplină controversată2. Psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconştient2.1 Psihoterapia. Caracteristici generale2.2 Psihopatologia psihanalitică2.3 Psihanaliza ca psihologie a inconştientului2.4 Metapsihologia2.5 Psihanaliza aplicatăII. Elemente de istoria psihanalizei1. Psihanaliza în România1.1 Psihanaliză şi comunism2. Psihanaliza în România interbelică3. Psihanaliza în Occident4. Psihanaliza în România de după 1990III. Concepţia psihanalitică despre raportul dintre sănătate şiboala psihică1. Cum a ajuns Freud la noua concepţie?1.1 Structura şi sensul simptomului1.2 Structura şi sensul visului1.3 Structura şi sensul actului ratat2. Reacţia istorică la inovaţia freudiană3. Continuatorii lui Freud4. Semnificaţia concepţiei psihanalitice pentru teoria cunoaşterii5. „Vindecarea în psihanalizăIV. PSIHANALIZA CA PSIHOLOGIE A INCONŞTIENTULUI1. Ideea şi conceptul de inconştient înainte de Freud2. Contribuţia lui Freud3. Principalele manifestări ale inconştientului: ACTUL RATAT3.1 Condiţiile de existenţă ale actului ratat3.2 Teorii explicative prefreudiene3.2.1 Teoriile fiziologice şi psihofiziologice3.2.2 Teoriile fonetice3.2.3 Opinia comună3.3 Clasificarea actelor ratate3.4 Semnificaţia actului ratat pentru psihoterapia psihanalitică4. Principalele manifestări ale inconştientului: VISUL4.1 Preambul4.2 Teorii prefreudiene despre vis4.2.1 Teoriile somatice4.2.2 Teoriile populare şi romantice4.3 Concepţia freudiană asupra visului4.3.1 Conţinut manifest şi conţinut latent4.3.2 Travaliul visului şi interpretarea4.3.3 Visul despre injecţia făcută Irmei — primul vis interpretatpsihanalitic4.3.4 Dorinţa în vis4.3.5 Dificultăţi ale teoriei freudiene despre vis ca realizare aunei dorinţe4.3.6 Clasificarea viselor în funcţie de raportul dintre conţinutulmanifest şi conţinutul latent4.3.7 Travaliul visului4.3.8 Funcţia visului: dorinţa şi cenzura4.4 Interpretarea visului la Fre
Preț:
Vânzător: Edituratrei.ro
Brand: Trei
