vândut de edituratrei.ro
Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totuldespre spirit din perspectiva conștientului, filosofiainconștientului abordează spiritul din perspectiva zonelorsubliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde(inconștient personal, inconștient colectiv). Două îi sunt ideilestructurante: „spiritul este impur și „există spiritinconștient. Ambele pun în discuție două dintre axiomelefilosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur și„conștiința este consubstanțială spiritului. În măsura încare reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meuregăsește vocația sistematică a filosofiei, fără a urmărirealizarea ei integrală. Cititorul se întâlnește pe parcursullecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica,filosofia științei – toate regândite din perspectivainconștientului.VASILE DEM. ZAMFIRESCUDacă filosofia este spirit întors asupra spiritului (C. Noica),atunci problema posibilității unei filosofii a inconștientuluipoate fi reformulată în felul următor: se ocupă într-adevărfilosofia inconștientului de spirit? Dacă un astfel de demers,alimentat, în cazul prezentei cărți, de psihologiile abisale, arreduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul că s‑arintitula pretențios „filosofia inconștientului nu i-ar schimbanatura. Cu alte cuvinte, există în psihanaliză ca teorie ainconștientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, deacel noi din fiecare eu, sau măcar implicații care pot fifructificate din această perspectivă?V.D.Z.În „Orizont și stil, prima secțiune a Trilogiei culturii, vomgăsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vomputea urmări modul în care filosoful român înțelege săîncorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanalizăpe care le consideră viabile. În același timp însă, Blaga, spiritcreator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodezețesătura originală a „noologiei abisale, prin care crede pebună dreptate că aduce o contribuție la dezvoltarea teoriilorabisale. Prin această includere a unor idei psihanalitice înedificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoarese singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relațiilor cupsihanaliza, în cultura română.V.D.Z.CUPRINSCuvânt-înainte la ediția a treia Cuvânt-înainte la volumul întâi Cuvânt-înainte la volumul al doilea I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONȘTIENTULUI 1. Este posibilă o filosofie a inconștientului? 1.1. Cultura filosofică a lui Freud 1.2. Filosofia tradițională și perspectiva inconștientului 2. Ideea și conceptul de inconștient în istoria filosofiei 3. Inconștientul în psihanaliză 3.1. Factualitatea teoriei freudiene 3.2. Conținuturile inconștientului și structura psihicului. Naturăși cultură în psihanaliză 4. Filosofie și psihanaliză. Tur de orizont contemporan 4.1. Psihanaliza — obiect al teoriei și filosofiei științei 4.2. Evidențierea și fructificarea implicațiilor filosofice alepsihanalizei 4.3. Psihanaliza filosofiei II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICĂ 1. Hermeneutică și filosofie 2. Hermeneutica psihanalitică și relația spirit suflet 3. Principiile hermeneuticii psihanalitice 4. Spiritul inconștient și problema psihologismului 5. Actul ratat și cogito ul cartezian. Problema subiectului 6. Interpretarea visului — paradigmă a hermeneuticii psihanalitice.Dorința 7. Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorința și legea 7.1. Complexul Oedip în isterie 7.2. Sensul fobiei micului Hans 7.3. Nevroza ca negativ al perversiunii 7.4. Complexul Oedip în nevroza obsesională 7.5. Nevroza și condiția umană 8. De la psihologia inconștientului la estetică: Witz ul 8.1. Plăcerea estetică 9. Estetica psihanalitică: complexul Oedip în literatură 9.1. Straniul și complexul Oedip 9.2. Hamlet și Oedip 9.3. De la Frații Karamazov la Totem și tabu9.4. Paradigma literară a psihanalizei: Oedip rege 9.5. Romanul, gen oedipian? 10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitică. Freud șiJung 10.1. Nevroză, artă, religie 10.2. Religie și dorință 10.3. Elemente religioase în psihanaliză 11. Impuritatea moralei: resentiment și morală 11.1. Fenomenologia și psihologia resentimentului 11.2. Sociologia resentimentului 11.3. Valorizarea produselor culturale ale resentimentului 12. Psihanaliza spiritului științific 12.1. Inconștientul personal și științele naturii 12.2. Inconștientul colectiv și științele naturii 12.3. Calea spre obiectivitate în științele omului 13. Hermeneutica psihanalitică — propedeutică la spiritul liber III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICĂ 1. Psihanaliza ca hedonism 1.1. Sexualitatea infantilă sau plăcerea ca scop în sine 1.2. Scurt excurs despre anaclisis 1.3
Preț:
Vânzător: Edituratrei.ro
Brand: Trei
