Intr-o seara tarzie de iarna, o fetita si tatal ei se duc dupa bufnite. Copacii sunt nemiscati ca niste statui uriase si totul e linistit ca intr-un vis. Bu-hu-hu! striga tatal, chemand misterioasa pasare de noapte. Dar nu primeste raspuns. Cei doi inainteaza fara o vorba, pentru ca atunci cand mergi dupa bufnite nu ai nevoie de cuvinte. Ai nevoie doar de speranta. Uneori gasesti o bufnita, alteori nu. Ilustratii de John Schoenherr. Traducere din limba engleza de Iulia Tudorie.