Iata un poet atipic, chiar si pentru generatia intermediara care marcheaza si diferenta intre doua momente de referinta ale poeziei romanesti in secolul XX: generatia 60, care a readus creatia lirica la radacinile moderne din perioada interbelica, si generatiapostmodernista a optzecismului. Aceasta deschidere bivalenta, atat spre trecutul apropiat cat si ca presimtire a unei posibile deveniri a modelului poetic marcheaza intreaga creatie a autorului. Esential, el scrie o poezie a prezentei in lume a Barbatului (cu majuscule), dominanta fiind erotica, dar si meditatia filosofica si melancholia trecerii ireparabile a timpului. - Aureliu Goci Doi samburi umbra ta a ramas lipita de usa si o salut timid la fiecare plecare rugindu-ma sa nu ma uite sa-mi alunge neimplinirea ce-mi impodobeste casa vaduvita de tine. Doi simburi de singuratate se cearta la masa pentru un pahar de uitare pe care nu l-am baut.