Aceasta este seria care interoghează cel mai mult limitele sintaxei, cea mai nearticulată, un fel de mașinărie obstinată, linie de fugă care nimicește eul, instanțele narative, mecanismele binare, ordinea gramaticală. Cea mai viscerală, cea mai primitivistă dintre seriile din teritoriul textual al lui Gonçalo M. Tavares, replică la deziluzia modernă printr-o pulsiune regresivă, printr-o lipsă de control a limbajului supravegheată îndeaproape, serie în care autorul bâiguie în propria sa limbă. (Pedro Meneses