În ciuda a tot ceea ce fusese învăţat, a tot ceea ce crezuse până de curând, darurile zeiței-păianjen nu arătau adevărul. Le ofereau slujitorilor ei ceva, da, însă nu adevărul. I se părea, tot mai mult, că întreaga lui viață fusese o țesătură de minciuni plauzibile. Ar fi trebuit să se simtă pierdut. Devastat. În schimb, i se părea că iese la lumină dintr-un mormânt.   După dispariţia dragonilor, care au stăpânit lumea cu mii de ...