Arheologie hermeneutica recuperatoare. Vremuri si creatie, vina si iertare Fiind contra criticii et patati et patata (bla-bla-uri care constituie o forma de malpraxis-critic), textele din cartea de fata sunt scrise deopotriva cu distanta si cu patos, dar fara pic de ura si partinire, departe de acei gardisti din solda lui cum ira et studio, cei care tin ferecati in carantina politico-ideologica autori de la Eminescu , antisemitul, pana la Nae Ionescu , Horia Stamatu sau Vasile Bancila, si ei vanduti evreilor, dar si legionari. E cam mult Nae in cultura noastra, s-a spus, acuzandu-se irevocabil generatiile de naisti ca ar fi infestat spiritul romanesc. In prima sectiune am formulat adevaruri calme, pentru unii incomode sau inconfortabile, despre creatia unor autori din epoci istorice diferite, care au avut atitudini hranite fie de un bovarism al valorii personale, e vorba de Macedonski in veacul al XIX-lea, fie alimentate de jocul compromitator nu doar moral cu puterea zilei - este cazul lui Noica, Doinas, Balota sau departe de infernul mundan totalitar: il numim doar pe Cioran. A doua parte dezvaluie ce se petrece In miezul lucrurilor: un interviu care scaneaza vectorii biografiei mele intelectuale, o analiza, si ea incomoda, despre cartile preferate de romani si un Dosar al Revistei Saeculum, cu accent pe despartirea mizerabila dintre o universitate din Sibiu si mostenirea lui Blaga, patronul ei spiritual. Austere sau greu acceptate, silogismele critice formulate au un metabolism sanatos in doi timpi: cercetare riguroasa si interpretare, pe care-i numesc cu o sintagma metaforica imprumutata: Descos si tes! Si am facut-o exclusiv cu convingerea ca adevarul e un proces continuu, dar ca nu putem merge mai departe fara a sti care este, in fiecare moment istoric, ora exacta a adevarului adevarat.