Abel marcheaza marea reintoarcere la roman a lui Alessandro Baricco: acest „western metafizic“, cum l-a definit insusi autorul lui, ofera cititorilor o experienta literara intensa. In peisajul arid al unui Vest salbatic imaginar, unde misticismul se impleteste cu arsita si umbrele desertului, tanarul serif Abel Crow a devenit deja o legenda printre pistolari. Destinul lui Abel consta in a da sens propriei existente, iar oamenii din viata sa ii servesc drept calauze: iubita, Aleluia Wood, sora neinfricata, Lilith, Maestrul sau, care il invatase ca intentia stapaneste soarta, si o vrajitoare cu secrete vechi de secole. Prins intre dorinta de a-si salva mama condamnata la moarte si parcursul spiritual care ii zdruncina din temelii intelegerea lumii, Abel traverseaza rauri tumultuoase si campii nesfarsite. La capatul drumului descopera adevarul esential: granita dintre vizibil si invizibil, dintre trecut si viitor, dintre viata si moarte este iluzorie. Armonia contrastelor din romanul caleidoscopic al lui Baricco dovedeste o data in plus ca orizontul sau creativ este fara limite. „Cea mai frumoasa carte a sa. Cand o carte te face sa plangi inseamna ca a ajuns la inima ta si a trezit ceva in tine.“ (La Repubblica) „Este un western, dar ce western! Unul scris cu o maiestrie care include o complexitate enorma si care, din perspectiva filozofica, lumineaza intrebarile fundamentale ale vietii.“ (Leseschatz) ALESSANDRO BARICCO s-a nascut in 1958 la Torino. Si-a luat licenta in filozofie cu Gianni Vattimo si a studiat pianul la Conservator. A publicat cronici muzicale si doua carti despre muzica bine primite de public: Il genio in fuga. Due saggi sul teatro musicale di Rossini (Geniul in fuga: Doua eseuri despre teatrul muzical al lui Rossini, 1988) si L’anima di Hegel e le mucche del Wisconsin (Sufletul lui Hegel si vacile din Wisconsin, 1992). A debutat in anul 1991 cu romanul Castele de furie (Castelli di rabbia; Humanitas Fiction, 2007, 2017) si s-a numarat in scurt timp printre cei mai cititi si iubiti scriitori din Italia. Au urmat Ocean mare (Oceano mare, 1993), Matase (Seta, 1996; Humanitas Fiction, 2015), City (1999), Fara sange (Senza sangue, 2002), Aceasta poveste (Questa storia, 2005; Humanitas Fiction, 2018), Emaus (Emmaus, 2009; Humanitas Fiction, 2012), Mr Gwyn (2011; Humanitas Fiction, 2014), De trei ori in zori (Tre volte all’alba, 2012; Humanitas Fiction, 2015), Mireasa tanara (La Sposa giovane; Humanitas Fiction, 2016) si Abel (2023; Humanitas Fiction, 2026). A publicat cronici in mari ziare peninsulare (La Stampa, La Repubblica), adunate in volumele Barnum1 (1995), Barnum2 (1998), Next (2002) si Barbarii. Eseu despre mutatii (I Barbari. Saggio sulla mutazione, 2006; Humanitas, 2009). De asemenea, a repovestit Iliada lui Homer si Moby Dick al lui Herman Melville. A scris doua texte pentru teatru: Novecento (Novecento. Un monologo, 1994; Humanitas, 2002; Humanitas Fiction, 2013), dupa care Giuseppe Tornatore a realizat filmele Legenda pianistului de pe ocean si Davila Roa (1996). In 1993 a initiat o serie de emisiuni TV centrata pe opera lirica, numita Dragostea e un pumnal, si alta despre lumea cartilor, Pickwick. In 1994 a infiintat la Torino Scuola Holden, dedicata creativitatii narative si artelor performative.