„Câteva vorbe despre ceea ce cred eu că înseamnă acest mod de a te rosti (mă feresc să spun poezie sau antipoezie sau mai știu eu ce. Se poate vorbi despre creativitatea naturii atunci când te expui în acest chip. Nu trebuie să împrumuți ceva din spontaneitatea celor „naturale”; e destul a lăsa, pentru o clipă, să vorbească lucrurile prin gura ta: a fi tăcerea in care lucrurile își afirmă prezența.”   Cu cât cobor mai...